Descriere
Romanul lui Espmark este o imagine a contrastelor: fascism si libertate, arta si uniforme, integritatea umana aflata la limitele rezonabilului. Kjell Espmark atinge coardele dramei si ale comediei umane intr-o carte tulburatoare despre viata unui artist european confruntat cu ororile celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Traducere din limba spaniola de Angela Martin
„Bela Bartok contra celui de-al Treilea Reich este un tur de forta, cerind nu numai pricepere scriitoriceasca, ci si spiritul unui istoric, psiholog, muzicolog, umanist, umorist si satirist. Espmark este un desa-virsit purtator de cuvint pentru valorile civilizatiei, iar aceasta explorare, bine argumentata si amplu orchestrata, a mintii protagonistului este aproape ca o partitura muzicala, asa cum ar fi putut-o compune Bartok insusi.” (Swedish Book Review)
„Adormind in compartimentul sau din trenul cu care traversa intunericul tarii aflate sub stapinirea cizmelor militare, Bartok a avut un vis. Un vis atit de intens, incit a reusit sa intreaca realitatea, ca forta si stralucire. Un vis pe care il rememoreaza, punct cu punct, incercind sa-i desluseasca intelesul.” (Kjell Espmark)
Kjell Erik Espmark s‑a nascut la Stromsund, Suedia, in 1930. Poet, romancier si critic literar de renume international, a debutat in 1956, cu volumul de poemeUciderea lui Benjamin, in timp ce era student la Universitatea din Stockholm. I‑au urmat de‑a lungul timpului alte treisprezece volume de poezie, dintre care amintimLumea vazuta prin obiectivul aparatului de fotografiat (1958), Microcosmos (1961), Incercari de viata (1979), Semnele Europei (1982), Masa secreta (1984), Cind drumul se intoarce (1992), Cealalta viata (1998), Cei vii nu au morminte (2002), Calea Lactee (2007). Din 1980 se dedica romanului. Cele sapte volume ale ciclului romanesc Vremea uitarii (1999) au in centru Suedia contemporana, temerile si decadenta unei societatii privite prin prisma unor protagonisti din medii sociale diferite. Apreciat critic literar si profesor de teoria literaturii la Universitatea din Stockholm, Kjell Espmark devine membru al Academiei Suedeze, in 1981, si al Comitetului Premiului Nobel pentru Literatura. Celebra sa carte Premiul pentru literatura: un secol cu Nobel (2001) este o istorie a redutabilei institutii suedeze. I s‑au decernat numeroase distinctii, printre care: Premiul Ovralid (1974), Premiul Belman (1985), Premiul Kellgren (1998), Premiul Transtromer (2010). Dintre volumele sale, in romaneste i‑au aparut pina in prezent romanele Uitarea (2003) si Calatoria lui Voltaire (2006).