O lume fara sfarsit - Ken Follett

9786068516066
Autor: Ken Follett
Editura: Rao
Anul aparitiei: 2015
Nr. Pag: 1088
Limba: Romana
Disciplină: Fictiune
Format: 14.5X20.5 cm
Vârstă: adulti ani
in stoc
59.99 lei
+

Descriere

In 1989, Ken Follett uluia lumea literara cu "Stalpii pamantului", un roman tulburator a carui actiune se petrecea in Anglia secolului al XII- lea si avea in prim-plan constructia unei catedrale, dar si vietile barbatilor, femeilor si copiilor pe care aceasta urma sa le schimbe pentru totdeauna. Criticii au fost de-a dreptul coplesiti, iar, de atunci incoace, cititorii au sperat ca vor avea parte de o continuare. In sfarsit, aceasta a sosit... La doua secole dupa ce locuitorii din Kingsbridge au terminat constructia superbei lor catedrale gotice, patru copii ajung sa fie martorii unei crime petrecute in inima padurii... un eveniment care le va marca si conditiona vietile adulte in moduri pe cat de imprevizibile, pe atat de dramatice. O poveste despre ambitie, iubire, lacomie si razbunare, de un realism cutremurator.


Ken Follett s-a nascut in 1949 la Cardiff, in Tara Galilor. Licentiat in filosofie la University College din Londra, a lucrat ca ziarist la Evening News, in Londra, precum si ca director de editura la Everest Books. Primul sau bestseller, The Eye of the Needle, a obtinut premiul Edgar pentru cel mai bun roman, din partea Mystery Writers of America. Follett este membru al mai multor organizatii active in domeniul culturii: in comitetul consultativ al Reading Is Fundamental (RIF) din Marea Britanie, membru al Royal Society of Arts, National Literacy Trust si al Academiei din Tara Galilor, precum si membru in comitetul director al Academiei Nationale a Scriitorilor.


Fragment:


Gwenda nu avea decat opt ani, dar nu se temea de intuneric.


Cand deschise ochii, nu putu sa distinga nimic, dar nu acest lucru o sperie. Stia foarte bine unde se afla. Era la staretia Kingsbridge, in cladirea lunga de piatra pe care o numeau spital, si statea intinsa pe podea, intr-un culcus de paie. Mama sa era langa ea, iar Gwenda stia, dupa mirosul cald, de lapte, ca mami ii dadea sa manance bebelusului nou-nascut, care nu avea inca nume. Alaturi de mami statea tati, iar langa acesta, fratele mai mare al Gwendei, Philemon, care avea 12 ani.


Spitalul era aglomerat si, desi nu putea rari celelalte familii culcate pe jos, inghesuite ca oile in tarc, simtea mirosul ranced al trupurilor calde. Cand zorii aveau sa mijeasca, urma sa inceapa Sarbatoarea Tuturor Sfintilor, care anul acesta pica intr-o duminica si era deci o zi sfanta.


Cu o seara inainte fusese Ajunul Sarbatorii "tuturor Sfintilor, un interval periculos, in care toate spiritele rele hoinareau libere prin lume. Sute de oameni, printre care si familia Gwendei, venisera la Kingsbridge din satele invecinate, pentru a petrece Halloweenul in perimetrul sacru al staretiei si a participa la slujba de Sarbatoarea Tuturor Sfintilor, care se oficia in zori.


Ca oricarei persoane intelepte, Gwendei ii era foarte frica de spiritele rele; dar si mai tare se temea de ceea ce trebuia sa faca in timpul slujbei, atenti privirea drept inainte, in intunericul desavarsit, incercand sa nu se gandeasca la lucrul care o inspaimanta intr-atat. Stia ca peretele din fata ei avea o fereastra arcuita. Nu era infundata cu geam - numai cladirile cele mai importante aveau ferestre din sticla dar un fel de paravan din panza proteja incaperea de aerul rece de toamna de afara.


Si totusi, nu vedea nici macar o pata vag mai deschisa in locul acela. Iar asta o bucura. Nu voia ca dimineata sa soseasca. Nu vedea nimic, dar auzea in jur o multime de zgomote. Paiele care acopereau podeaua fosneau intruna, in timp ce oamenii se intorceau si-si schimbau pozitia in somn. Un copil tipa, ca si cum s-ar fi trezit dintr-un vis urat, fiind repede redus la tacere de cateva soapte linistitoare.


Din cand in cand, cineva incepea sa vorbeasca, rostind prin somn cate un cuvant pe jumatate neinteligibil. De undeva razbateau niste zgomote care tradau ca doi oameni se indeletniceau cu lucrul acela pe care-l faceau parintii, dar despre care nu vorbeau niciodata.